Guvernul a mărit schema de personal a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) cu 38 de posturi şi a dispus organizarea la această instituţie a unei unităţi de management pentru fondurilor europene. Această autoritate ar urma să gestioneze cheltuirea a 1,1 miliarde de euro, fonduri europene alocate de Comisia Europeană, până în 2020, pentru realizarea infrastructurii integrate în Delta Dunării.
Aceste măsuri sunt lăudabile, numai că la ARBDD s-a acumulat o experienţă penală în gestionarea banilor publici alocaţi de Guvern, atraşi de la Banca Mondială şi de la Uniunea Europeană, ceea ce generat suspiciuni că vor fi judicios gestionaţi imensele fonduri UE.
Au existat mai multe anachete privind folosirea banilor de la Banca Mondială în care campion e fostul guvernator Andrei Svoronos şi echipa sa de conducere. Alte anchete au vizat construirea sediului actual al ARBDD pentru care s-ar fi cheltuit aproape dublu decât era necesar. Procurorii DNA au în lucru mai multe dosare prvind supraîncărcarea devizelor la centrelele de informare din Murighiol, Sf. Gheorghe, Sulina şi Chilia Veche. Persoanele implicate în realizarea acestor investiţii au dat deja cu subsemnatul pe la Poliţia din Tulcea, care a declinat, ultrerior, dosarele la DNA.
Am aflat că persoane implicate în anchetele privind prăduirea banilor alocaţi pentru centrele de informare ar viza transferul la unitatea de management pentru fondurile europene destinate lucrărilor de infrastructură din Deltă.Miza este mare fiindcă salariile la acesată unitate vor fi cel puţin duble comparativ cu salariile celorlalţi angajaţi ai ARBDD. Decamnadată nu s-au făcut angajări la unitatea de management, se fac pregătiri pentru organizarea concursurilor de angajare care, mai mult ca sigur vor avea puternice conotaţii politice, dar ochii vigilenţi ai anchetatorilor DNA sunt aţintiţi asupra ARBDD...
vineri, 17 aprilie 2015
joi, 2 aprilie 2015
DNA a reținut pentru corupție soția prietenului lui Ponta
Descinderii procurorilor DNA la APIA Tulcea, Constanța și Galați, la zeci de primării din cele trei județe, la firme cu profil agricol și la persoane fizice au avut ca efect reținerea pentru 24 de ore a Cristinei Gherghișan, director adjunct al APIA Tulcea. DNA susține că directorul adjunct Cristina Gherghișan ar fi luat mită, pe parcursul lunilor septembrie, octombrie și noiembrie 2014, sume de bani pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea cu încălcarea legii a atribuțiile de serviciu pe care le avea conform fișei postului, favorizând astfel o societate comercială.
Cristina Gherghișan deține funcția de director adjunct al sucursalei Tulcea a APIA de la înființarea acestei instituții. Cristina Gherghișan este soția lui Cristinel Gherghișan, președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) numit prin decizie a premierului Ponta și este lider marcant al PSD Tulcea. Președintele ANPA este de mai bine de un deceniu prieten foarte bun al premierului Victor Ponta. Cristina Gherghișan a fost numită și menținută în funcția de director APIA la propunerea PSD.
Cristina Gherghișan deține funcția de director adjunct al sucursalei Tulcea a APIA de la înființarea acestei instituții. Cristina Gherghișan este soția lui Cristinel Gherghișan, președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) numit prin decizie a premierului Ponta și este lider marcant al PSD Tulcea. Președintele ANPA este de mai bine de un deceniu prieten foarte bun al premierului Victor Ponta. Cristina Gherghișan a fost numită și menținută în funcția de director APIA la propunerea PSD.
luni, 30 martie 2015
Șpăgi ridicole pentru procurorii din județul Tulcea
Doi procurori din județul Tulcea s-au făcut de râs nu doar că a primit șpagă, ci mai ales ce fel de mită au pretins și au primit.
Victor Grigoraș, fost procuror șef al Serviciului DIICOT Tulcea a fost arestat de colegii săi de la DNA pentru că a primit un mile și sume de bani de la un om de afaceri care se ocupa cu exportul de berbecuți. Când afaceristul arab a intrat în conflict cu inspectorii veterinari care-i refuzau autorizațiile de export, a apelat la procurorul de la crima organizată Grigoraș și astfel prin intervenția magistratului din Tulcea s-a încălcat legea și exportul s-a realizat. Omul de afaceri a fost obligat însă să-l mituiască pe procurorul Grigoraș cu un miel, 1 000 de dolari și 5 000 de lei. Șpaga primită de Victor Grigoraș e mai mică decât salariul pe care-l primea lunar ca procuror DIICOT.
Zilele trecut un alt procuror din județul Tulcea s-a făcut de râs pentru că a luat șpagă. DNA l-a săltat pe Constantin Balaban din birul său de prim-procuror al Parchetului din Măcin, iar judecătorii l-au arestat pentru 30 de zile. Balaban își mutase sediul firmei soției în birul de prim-procuror și îi șantaja pe clienții firmei să facă afaceri în favoarea acestei. Procurorul șef Balaban l-a presat pe un client al firmei soției să-i dea o șpagă în natură care însuma 350 de saci de porumb. Asta pentru că animalele de la ferma familiei Balaban nu mai aveau furaje. În loc să cumpere furajele, procurorul șef Balaban le-a obținut ca șpagă, contra unor servicii judiciare în calitate de procuror.
La Tulcea, procurorii au stricat prețul șpăgii și se vând pentru un miel sau câțiva saci de porumb...
Victor Grigoraș, fost procuror șef al Serviciului DIICOT Tulcea a fost arestat de colegii săi de la DNA pentru că a primit un mile și sume de bani de la un om de afaceri care se ocupa cu exportul de berbecuți. Când afaceristul arab a intrat în conflict cu inspectorii veterinari care-i refuzau autorizațiile de export, a apelat la procurorul de la crima organizată Grigoraș și astfel prin intervenția magistratului din Tulcea s-a încălcat legea și exportul s-a realizat. Omul de afaceri a fost obligat însă să-l mituiască pe procurorul Grigoraș cu un miel, 1 000 de dolari și 5 000 de lei. Șpaga primită de Victor Grigoraș e mai mică decât salariul pe care-l primea lunar ca procuror DIICOT.
Zilele trecut un alt procuror din județul Tulcea s-a făcut de râs pentru că a luat șpagă. DNA l-a săltat pe Constantin Balaban din birul său de prim-procuror al Parchetului din Măcin, iar judecătorii l-au arestat pentru 30 de zile. Balaban își mutase sediul firmei soției în birul de prim-procuror și îi șantaja pe clienții firmei să facă afaceri în favoarea acestei. Procurorul șef Balaban l-a presat pe un client al firmei soției să-i dea o șpagă în natură care însuma 350 de saci de porumb. Asta pentru că animalele de la ferma familiei Balaban nu mai aveau furaje. În loc să cumpere furajele, procurorul șef Balaban le-a obținut ca șpagă, contra unor servicii judiciare în calitate de procuror.
La Tulcea, procurorii au stricat prețul șpăgii și se vând pentru un miel sau câțiva saci de porumb...
sâmbătă, 28 martie 2015
În Deltă Dunării, nu este gripă aviară!
Știrea că gripa aviară a revenit în Delta Dunării nu a mai produs isteria din urmă cu aproape un deceniu când satele din județul Tulcea au rămas fără păsări domestice. Au trecut și vremurile când satele din Deltă erau păzite cu jandarmi să nu intre și să nu iasă nici musca.Când niște șmecheri din București au făcut averi fabuloase vânzând apă chioară în loc de dezinfectante pentru combaterea virusul care, se știa de atunci, nu făcea vreun rău oamenilor și nici tuturor păsărilor domestice.
Răul cel mai mare, în timpul primului val de gripă aviară din Deltă, l-au făcut autoritățile turismului din zonă. Isteria creată prin nimicirea tuturor păsărilor domestice din sate, prin închiderea fără rost, ca în timp de război, a satelor a îndepărtat turiștii de Delta Dunării cel puțin doi ani. Atunci, pierderile operatorilor din turism au fost de milioane de euro iar autoritățile care au produs inutil isteria nu au plătit compensații financiare cum era normal într-o țară civilizată.
Deși nu s-a mai creat isteria de altădată, informațiile difuzate de autoritățile sanitar-veterinare și de administrația locală despre noul val de gripă aviară s-ar putea să afecteze turismul din Delta Dunării din nou. O primă observație. Este fals că păsările sălbatice din Delta Dunării au gripă aviară. Focarul de gripă aviară care a produs moartea pelicanilor nu e în Delta Dunării, ci pe insula Ceaplace din zona lacului Sinoe, în laguna Razel-Sinoe, la vreo 50 de kilometri de Delta Dunării. Nicio localitate din Deltă nu a fost pusă sub carantină, Doar comuna Mihai Viteazu din Constanța se află în zona supraveghere sanitar-veterinară dar satele din această comună nu sunt sub stare de asediu.
Deci mult zgomot pentru nimic, Din păcate autoritățile nu explică despre ce este vorba cu noul focar de gripă aviară iar turiștii care aveau de gând să vină în Deltă în perioada ce urmează se vor mai gândi în lipsa unor informații oficiale fără echivoc.
Răul cel mai mare, în timpul primului val de gripă aviară din Deltă, l-au făcut autoritățile turismului din zonă. Isteria creată prin nimicirea tuturor păsărilor domestice din sate, prin închiderea fără rost, ca în timp de război, a satelor a îndepărtat turiștii de Delta Dunării cel puțin doi ani. Atunci, pierderile operatorilor din turism au fost de milioane de euro iar autoritățile care au produs inutil isteria nu au plătit compensații financiare cum era normal într-o țară civilizată.
Deși nu s-a mai creat isteria de altădată, informațiile difuzate de autoritățile sanitar-veterinare și de administrația locală despre noul val de gripă aviară s-ar putea să afecteze turismul din Delta Dunării din nou. O primă observație. Este fals că păsările sălbatice din Delta Dunării au gripă aviară. Focarul de gripă aviară care a produs moartea pelicanilor nu e în Delta Dunării, ci pe insula Ceaplace din zona lacului Sinoe, în laguna Razel-Sinoe, la vreo 50 de kilometri de Delta Dunării. Nicio localitate din Deltă nu a fost pusă sub carantină, Doar comuna Mihai Viteazu din Constanța se află în zona supraveghere sanitar-veterinară dar satele din această comună nu sunt sub stare de asediu.
Deci mult zgomot pentru nimic, Din păcate autoritățile nu explică despre ce este vorba cu noul focar de gripă aviară iar turiștii care aveau de gând să vină în Deltă în perioada ce urmează se vor mai gândi în lipsa unor informații oficiale fără echivoc.
miercuri, 18 martie 2015
Băsescu îl face praf pe Iohannis...
În câteva vorbe, în direct la toate posturile TV de știri, Băsescu a făcut praf vizita președintelui Iohannis în Ucraina spunând că președintele Iohannis trebuia să abordeze problemele românilor din Ucraina și nu a făcut-o. Iohannis nu a făcut referire în discuțiile cu autoritățile ucrainene la supărarea comunităților românești că tinerii românu sunt trimiși drept carne de tun pe frontul cu separatiștii ruși și că Guvernul de la Kiev refuză să rezolve problema dublei cetățenii a românilor din Ucraina.
Deontologii pro-Iohannis din presa românească i-au ridicat deja președintelui Iohannis statuie de mucava privind rezultatele vizitei de la Kiev. Prietenii lui Iohannis din presă au publicat poze peste poze cu prima doamnă Carmen dar nu au suflat o vorbă despre problemele românilor din Ucraina neabordate pe timpul vizitei.
Deontologii pro-Iohannis din presa românească i-au ridicat deja președintelui Iohannis statuie de mucava privind rezultatele vizitei de la Kiev. Prietenii lui Iohannis din presă au publicat poze peste poze cu prima doamnă Carmen dar nu au suflat o vorbă despre problemele românilor din Ucraina neabordate pe timpul vizitei.
miercuri, 11 martie 2015
Borbely salvat de USL...
Laszlo Borbely a scăpat, încă o dată, de urmărirea penală cerută de procurorii DNA.
”Accidentul” de care vorbea PNL și președintele Iohannis în cazul salvării de la urmărire penală a senatorului Vosganian nu mai e accident. Asta e reforma clasei politice promisă de Iohannis după alegeri?!
Nu mai e nimic de făcut în privința acestei clase politice.
USL trăiește ți conduce țara spre noi zări de prosperitate...
”Accidentul” de care vorbea PNL și președintele Iohannis în cazul salvării de la urmărire penală a senatorului Vosganian nu mai e accident. Asta e reforma clasei politice promisă de Iohannis după alegeri?!
Nu mai e nimic de făcut în privința acestei clase politice.
USL trăiește ți conduce țara spre noi zări de prosperitate...
luni, 9 martie 2015
Ponta a luat cabana Uzlina și dă , la schimb, INCDDD
Guvernul Ponta s-ar putea să facă faptă bună pentru Delta Dunării. Asta după ce premierul Victor Ponta a confiscat cabana Uzlina de la ARBDD și a transformat-o în vilă de protocol exclusiv pentru familia sa.
Guvernul a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre prin care reînființează, ca unități de cercetare cu personaliate juridică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) Tulcea, Institutul de Cercetări Marine Constanța și Institutul Național de Cercetare pentru Mediu București. Dacă acest proiect de HG va fi adoptat, se repară o prostie comisă de Guvernul Boc în 2009 la propunerea ministrului PSD al Mediului Nicolae Nemirschi. Comasarea celor trei institute sub tutela institutului din București a făcut praf institutele din Tulcea și Constanța. Dacă înainte de comasare INCDDD Tulcea era o societate comercială cu profil de cercetare științifică profitabilă, cu contracte pe proiecte europene care asigura de lucru celor peste 100 de cercetători pentru mai mulți ani, acum institutul din Tulcea, fără personalitate juridică, stă cu mâna întinsă la institutul din București condus de UDMR-istul Deak, abia reușește să supraviețuiască. După comasare, mulți cercetătorii tulceni cu nume de referință în domenii specifice Deltei, scârbiți de cele întâmplate, au plecat din institut.
Mai există la Tulcea un nucleu de cercetători care pot fi salvat cercetarea științifică din Delta Dunării dacă INCDDD va recăpăta statutul juridic avut înainte de 2009. Este lăudabil că în noul proiect de HG se prevede că INCDDD are ca principal obiect de activitate fundamentarea științifică a deciziilor de protejarea a biodiversității din Delta Dunării. Se revine astfel la menirea institutului sugerată de experții internaționali finanțați de Banca Mondială în anii 90.
Guvernul a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre prin care reînființează, ca unități de cercetare cu personaliate juridică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) Tulcea, Institutul de Cercetări Marine Constanța și Institutul Național de Cercetare pentru Mediu București. Dacă acest proiect de HG va fi adoptat, se repară o prostie comisă de Guvernul Boc în 2009 la propunerea ministrului PSD al Mediului Nicolae Nemirschi. Comasarea celor trei institute sub tutela institutului din București a făcut praf institutele din Tulcea și Constanța. Dacă înainte de comasare INCDDD Tulcea era o societate comercială cu profil de cercetare științifică profitabilă, cu contracte pe proiecte europene care asigura de lucru celor peste 100 de cercetători pentru mai mulți ani, acum institutul din Tulcea, fără personalitate juridică, stă cu mâna întinsă la institutul din București condus de UDMR-istul Deak, abia reușește să supraviețuiască. După comasare, mulți cercetătorii tulceni cu nume de referință în domenii specifice Deltei, scârbiți de cele întâmplate, au plecat din institut.
Mai există la Tulcea un nucleu de cercetători care pot fi salvat cercetarea științifică din Delta Dunării dacă INCDDD va recăpăta statutul juridic avut înainte de 2009. Este lăudabil că în noul proiect de HG se prevede că INCDDD are ca principal obiect de activitate fundamentarea științifică a deciziilor de protejarea a biodiversității din Delta Dunării. Se revine astfel la menirea institutului sugerată de experții internaționali finanțați de Banca Mondială în anii 90.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)